Exact în cele câteva ore de după sentința pe viață a banditului, preschimbată în expediție inopinată spațială soldată cu one-way ticket, poliția bucureșteană a arestat trei tipi care sunt acuzați că au orchestrat împreună un omor deosebit de grav comis pe o stradă în dreptul unui club, într-un oraș din țară. Ei au fost reperați și prinși pe Strada Horațiu de la București, când mergeau la ambasada Spaniei ca să-și procure pașapoarte false de la un dealer de făcături pentru vestul Europei (și care șmenar a fost „zăltat” și el printr-o operațiune separată). Crima fusese comisă cu patru zile mai înainte, iar cei trei țucălari ai societății erau un alt wrestler cercetat disciplinar de către federația sa pentru comportamente nesportive pe stradă și doi mai slabi la trup, în schimb pasionați înfocați de mașini și motoare de viteză. Victima lor era un alt om care se găsea sub control judiciar pentru că într-o noapte, ceva vreme mai înainte de asta, tot pe la clubul ăla, se luase în corzi cu un alt bărbat pe care îl înjura de copii și de mamă, pentru locul de parcare, iar în conflict se implicase și soția celuilalt șofer, care îi aruncase și ea lui un cuvânt nepotrivit și voise să-i dea cu poșeta în cap ca să-i despartă, iar el o plesnise pe femeie cu o palmă peste față, ea căzând pe trotuar.
Femeia i-a făcut plângere la Poliție, iar el avea acum un dosar deschis și control judiciar pentru o șaiză de zile. Incidentul fusese publicat pe Internet de către un martor băgător de seamă care era rob al bolii naționale a filmatului și-a postatului, și unul dintre cei trei văzuse și el pe YouTube filmul cu femeia lovită și era deprimat pentru ce s-a întâmplat. Și la o întâlnire cu prietenii, le vorbise despre acest incident și deprimare. Și cum-necum, vorba este că ginitorul de serviciu (unul dintre cei doi pasionați de motorișcă) se dusese chiar acolo pe la club să cerceteze, îl văzuse și el pe acest om venind și făcându-și în continuare veacul pe-acolo, iar într-una din zile, wrestlerul se postase și el de serviciu exact în fața clubului și-l așteptase pe discotecarul cel penal să iasă la o „țigărușă”.
De cum l-a văzut, s-a apropiat și l-a întrebat de un nume fictiv de casă de valută din zonă, apoi îl înșfăcase brusc de cap și-l aruncase pe trotuar, sărindu-i cu picioarele pe gât și cap, îl înjunghiase cu o șurubelniță în umăr voind de fapt să-i țintească gâtul sau ceafa, i-a trântit în cap un bolovan de circa șase kilograme găsit chiar atunci pe jos, vânăt la față de furie și cu mișcări de zvârlugă, care semănau cu ale știm noi cui, apoi îl săltase iar de jos ca să-i dea mare brânci pe jumătate aruncătură în stradă, în fața mașinilor care treceau pe la trecerea de pietoni aflată pe un prelung roșu. Ca un „făcut”, tocmite-atunci venea din direcția nordică un uruit de motor, și-o mașină cu o viteză cumplit de mare, atât de repede că nici măcar nu i s-a văzut numărul de înmatriculare, și boh! l-a izbit pe bărbatul acesta cu o forță cumplit de mare în parcare, în mai puțin de jumătate de secundă trupul s-a săltat în aer și-a zburat în unghi de 40-45 de grade vreo treizeci de metri, făcând barg! și izbind cu urgie partea de sus a unui stâlp de iluminat public care avea formă de țeavă strâmbă cocoșată, așa pe la opt metri înălțime, și care s-a zvâcnit locului stânga-dreapta de peste cincisprezece sau chiar douăzeci de ori la rând, cu amplitudini maxime ce treceau de un metru, în 4-5 secunde. Corpul a ricoșat în acel stâlp înapoi pe trotuar, rostogolindu-se până pe la vreo douăzeci și cinci de metri înapoi, aproape de locul atacului inițial din fața clubului, iar mașina, care era viteznică de să nu-ți închipui, a dispărut în sub o secundă pe după curba aflată la cam 70 de metri distanță, către punctul cardinal sud. Mare minune că trupul NU s-a desfăcut în două, dar a rămas inert pe trotuarul cu aspect acum de masă de abator, și stâlpul a continuat să se bălăngăne vreo douăzeci de secunde. Zgomotul motorului mașinii s-a estompat și el și s-a stins în depărtare după primele cinci secunde de la dispariția de după curbă, iar wrestlerul, făcând zdup pe lângă o mașină și traversând fulgerător pe roșu, a ajuns pe trotuarul celălalt unde l-a trântit cu capul de asfalt pe un trecător luptător la arte marțiale de autoapărare, apoi s-a aruncat ca la cal la ora de sport pă piste o altă mașină care staționa temporar pe-acolo, cu un șofer cu soția oprită la magazin, l-a înșfăcat pe șofer c-o singură mână de gât și l-a aruncat afară, apoi a furat mașina și s-a tirat în direcția opusă însă. Șase secunde a durat de la primul zdup până ce el s-a urcat la celălalt volan, și de asemenea a accelerat ca un nebun de surghiun cu mașina, deși ea nu avea tot atâția cai putere câți o fi avut cealaltă. Întâmplătoare-i soarta sau nu, șoferul tâlhărit de mașină era chiar bărbatul care a avut conflict cu victima mai înainte, ei locuiau în zonă, iar penalul venea de pe la periferie și-și răpunea timpul pe la club. Oamenii sunt neînțelegători și șocați, totul s-a întâmplat repede, sincron și incredibil. Evident că salvarea, ajunsă acolo în următoarele șase minute, a fost nevoită să cheme IML-ul, iar poliția s-a prezentat și ea. Era obișnuită cu câte-un incident acolo, dar așa ceva era UNIC!
Radarul Poliției Rutiere, care funcționa la zece metri nord de club, secret într-o mașină civilă, a înregistrat imagini fotografice cu mașina cea criminală și viteza de 268 de kilometri pe oră, adică aproape șaptezeci și cinci de metri pe secundă, ceea ce explică și rapiditatea dispariției prin curbă, pe lângă forța orgiastică a impactului. Trupul bărbatului lovit era bine legat și sportiv, cu oase foarte tari, fusese sportiv de performanță, ceea ce iarăși ar fi o explicație pentru de ce nu s-a rupt în două cel puțin la impactul pe la brâu cu stâlpul, ce să mai discutăm de lovitura frontală a mașinii. Alte camere video din zonă au captat și ele date cu mașina, numărul alei a doua mașini se cunoștea și el, iar bărbatul celălalt și soția lui simt că nu le vine să creadă ce tocmai s-a întâmplat. La urmă, mașina a doua fusese găsită abandonată pe un câmp, la șaisprezece kilometri sud-vest de ieșirea din oraș, dar wrestlerul ioc-poc! Ia-l de unde prea prost nu-i.
Mai erau și alte informații video, și săteni interogați și interogabili, și din aproape-n aproape, cei trei noi bandiți au fost prinși pe o stradă din București. Duși rapid la audieri, ei au mărturisit faptele după ce au fost confruntați cu probele imbatabile, iar wrestlerul a spus că au făcut asta ca să-l pedepsească pentru faptul că a lovit-o pe femeie. Audierea se desfășura în nota aceasta exact în minutele când banditul decola pe cer senin din senin către stelele pierzaniei pământești și cerești, la care mintea-i de lunatic al Lunii Pline nici că visa-n seara aia. Procurorul de caz, un apropiat al celuilalt procuror care-l investigase pe banditul cel de căpetenie, a întrerupt atunci temporar audierea ca să le pună 10 minute de transmisie live (cinci înainte, cinci după decolare) cu banditul.
-Uitați-l aici pe ăsta! Nu știu dacă voi ați ajuns să aflați ce le-a făcut el altor oameni și cât a făcut de-a ajuns să fie pedepsit așa, trimis la ceruri să-și afle sfârșitul singur acolo, dar agreez și rezonez total cu această pedeapsă și salut acest precedent care să servească drept mijloc și pentru alți bandiți și haimanale, terchea-berchea, neica-nimeni și coate-goale cu nasoale ale societății, așa de-ăștia ca voi, că să știți voi că și ăsta a început tot ca voi! Personal voi face lobby pentru repetarea procedurii cu alți agitatori de spiță extremă care tulbură apa de la picioarele nespălate ale societății, ca să zburați toți din lumea normală acolo unde vă este locul!
Unul dintre mașinăroși îngaimă atunci:
-Nu am fost singuri noi.
-Ce zici, mă praleo!? l-a luat tare procurorul.
-Noi trei nu am lucrat singuri, de capul nostru.
-Cum adică?! Zi, dacă știi ceva!!
-El ne-a pus.
-Care el!!?
-Omul din video, ăla cu spațiul.
-Ce, mă?!
-Cum vă văd și cum mă vedeți. Mi-am dat seama acum că e el.
-Deci ăsta din video... Mă! Voi doi de la volan, voi erați drogați când ați făcut! Nu sunteți tripați chiar și acum?
-Nu, șăfu. Colegul nu vă ia la cașto, chiar vă spunem adevăru'. Noi am fost puși de tipul din video să facem ce-am făcut!
Procurorul l-a contactat atunci pe colegul său de la bandit, și s-a făcut o rundă întreagă de audieri-maraton care au durat toată noaptea. Cum așa? Banditul, care avea și el momente de curiozitate socială și nu suporta violența scurtă și categorică asupra femeilor și asupra propriei lui persoane (o palmă nu, dar de la 2 în sus da!), văzuse și el acel video și era revoltat. El pe wrestler îl cunoștea și jucaseră poker, tabinet pe bani și barbut împreună, iar ăla era dator la el și se tot sucea și codea cu pretexte ca să nu-i dea datoria înapoi. Îi venise încă o idee și-l sunase pe wrestler din pușcărie, de unde vizionase filmul de pe YouTube cu accesul ilegal la Internet furnizat de un gardian corupt, care între timp fusese găbjit și el și era arestat preventiv la Beciul Domnesc. Amenințându-l, îl pusese să îi ia urma acelui pălmaș la feminin, fiind și dintr-același oraș și locuind în cartier aproape de club. Îi spusese că dacă face fapta asta pentru el, îl iartă de datorie și eventual îi mai și dă ceva în plus la buget, așa că luptătorul cel ratat-neîmbătat acceptase și vorbise cu ceilalți doi, tovarăși de-ai lui, care, gând la gând, surprinși sincer de propunere, primiseră și ei ideea aceasta de pălitură de pedeapsă. Banditul le furnizase și indicații despre cum anume să facă, mașina a fost închiriată tot de el pentru ei printr-o altă mânărie cu pălărie de coțcărie cu aromă de pușcărie. Căci vorbise cu toți trei până la urmă. Le zisese chiar că viața de pe pământ se termină oricum și că uneori trebui să ne grăbim să ajutăm alți oameni să își facă mai repede datoria de a muri, ca să nu mai facă păcate, și că și dacă acel om ajunge în Iad după moarte, tot și-o face Dumnezeu o pomană cu el ca să-l scoată din Iad pe urmă, dar că acum trebuie să moară! Secvența aceasta a povestit-o wrestlerul, care nu era indiferentist-agnostic precum ceilalți doi, ci genul de credincios ipocrit. Textul acesta l-a electrificat de nervi pe procurorul banditului:
-Așa, deci da! V-a zis el vouă vorbele astea! Ce să vezi, ce să crezi, tot așa ceva ne-a zis el și nouă după ce l-am luat la puricat pentru faptele celelalte. Și-acum aflăm c-a gândit-o și zis-o și pe asta! I-am dat și lui un răspuns pe măsură, vi-l voi da și vouă, nu chiar în clipa asta, că voi trebuie să răspundeți la întrebări. Deci sunteți siguri că tot de la el v-a venit și vouă ideea aceasta și nu faceți bâză?
-Putem să ne și jurăm în fața dumneavoastră ca să ne credeți!
-Vrabia mălai visează. Nu la noi trebuie să jurați voi. Ziceți mai bine dacă el v-a și plătit cu ceva pentru asta și dacă da, cât v-a dat.
-Da, ne-a promis câte 15000 de euro de căciulă dacă îl ucidem pe omul ăsta. Și ni i-a și dat! Trebuie să zicem că banditul dumneavoastră a fost băiețaș și om de cuvânt. Cum l-am anunțat că fapta este gata, a doua zi dimineață am avut toți banii în cont.
-Interesant. Tot niște burte-verzi ahtiate după bani și creiere de baștani sunteți și voi trei. Vorba aceea: „Ce nu face omul pentru bani?”. Noi știm și că voi, cei din mașină, v-ați drogat mai înainte ca să vă faceți curaj, iar drogurile vi le-a trimis tot banditul ăsta. Și vi le-a dat printr-un alt dealer de vise ilegaliste pe care îl avem la îndemână și-o să-l săltăm cel mai probabil chiar astă-noapte! Iar legat de soarta noastră după moarte, perorările și balivernele voastre despre ce incident minor este o moarte de om le-am auzit și le-am și răsuflat tot de la banditul vostru! Omul pe care voi l-ați omorât fiindcă a dat o palmă peste față unei femei era cercetat penal pentru asta. Faptul că voi l-ați omorât când foarte probabil nu avea sufletul pregătit pentru întâlnirea cu Dumnezeu este o foarte mare pagubă, separată de cea a faptului că sunteți niște păcătoși și niște criminali, căci voi l-ați trimis foarte probabil la Iad, unde aproape sigur veți ajunge și voi și unde situația este cu mult mai gravă decât pe pământ, unde chiar și dacă faci închisoare, tot ai o șansă să te repari pentru Dumnezeu, în primul rând, dacă nu pentru viața aceasta pur trecătoare - însă cea care vine este CU MULT mai importantă! Acum, din cauza voastră și fiindcă a murit fără să fi plătit în fața justiției de pe pământ și fără a își repara la timp defectele sufletești, pe el dincolo îl așteaptă chinuru mult mai mari pentru că ați vrut voi să vă dați centauri feroce pentru bani! Omul probabil ar fi primit o condamnare cu suspendare și obligația unor consilieri psihologice, de altfel chiar femeia pe care o pălmuise era dispusă să treacă până la urmă peste incident și, inclusiv cu ajutorul ei, el să își caute specialiștii de la care să-și afle consilierea și sprijinul pentru reintegrare socială de care avea nevoie, în eventualitatea în care, în cazul unei condamnări. NU ar fi reușit să găsească prin instituțiile poliției și penitenciarului specialiștii responsabili cu consilierea necesară - un fapt foarte probabil, pentru că din păcate statul nostru nu prea se îngrijește de mințile deținuților din România. Însă avem și alte metode și trebuie să ne reintegrăm social, acolo unde există putință și voință. Și acest om avea deja cel puțin o șansă promisă, și asta chiar din partea victimei sale. Și chiar era dispus să coopereze și să pună în ordine lucrurile din viață. Dar ați venit voi și i-ați făcut asta!
Omul se afla deja pe mâna dreptății statului, unde nu trebuie să ne facem singuri dreptate, era cercetat și urma să fie sancționat și-apoi consiliat și reintegrat după asta. Chiar NU era nevoie să vă băgați voi!
În situația actuală, pe voi cine să vă mai ajute să vă redresați social și în ce societate și cu ce probabilitate? Noi tocmai am deschis o epocă nouă prin expulzarea acestui bandit, ca o alternativă voalată la reintroducerea pedepsei cu moartea, și planificăm să mai extindem practica acestei pedepse și pe viitor!
-Și ce-o să ne faceți? zice acuzatul wrestler obraznic. O să ne trimiteți și pe noi în spațiu cu pastila?
-Capsulă! Măgarule. Capsulă se numește! l-a apostrofat procurorul.
Și-acum ziceți cinstit, voi vă vindeți pentru bani? Ne-ați zis că v-a dat ăsta nu mai știu câte lovele ca să faceți pentru el ce-ați făcut! Poate că omul aveau și un copil acasă, nu v-ați gândit? Nu sunt teolog sau sociolog, dar și banditului vostru i-am zis aceleași lucruri. Pentru voi sunt mai importanți banii sau familia și viața altora? Ce v-a animat?
-Nevoia noastră de bani...
-Ia mai lasă-mă încolo, băi băiatule. Nevoia voastră „de bani” vă putea eventual împinge la muncă, fie și una silnică, la cursuri de calificare și sprijin din partea familiei voastre, la înrolarea în armată sau în diverse servicii publice precum salubritatea, care este oricum o muncă, cel mult să vă gândiți și la cerșetoreală sau jocuri de hazard (dar aici deja nu mai este oricum OK) - însă cu atât mai puțin să vă determine să dați blană la o mașină și să malaxați un om!
-Nenea porcurorul, noi înțelegem că treaba e serioasă și că cobra-n pantaloni e groasă, s-a sclifosit atunci wrestlerul. Și mai știm și că foarte probabil v-a dat nas lansarea lui omul ăsta de-astă-noapte și că poate vă închipuiți c-o să faceți și cu noi ceva asemănător, căci haidem să fim bărbați cu adevărat până la capăt și să o recunoaștem! Dar pe noi nu ne intimidați și nu ne puteți răpi mândria și mulțumirea ce-o avem, de a fi mătrășit un abuzator de femei și de a fi câștigat bani și colaborat cu un om care, după noi, pe altă lume ar merita decorat ca erou național! La el în oraș de unde o fi fost, dacă aș fi primarul, l-aș face urgent cetățean de onoare și i-aș turna bustul în piața primăriei! Iar dumneavoastră, sau jigodumneavoastră, probabil la pensie o să fiți un berchea-nimeni și-o să fiți uitat la Naftalină de nevastă și vecini pe la vreo casă de recreere... stați, c-așa se zice acuma „la azil”! O să fiți un pur babalâc la un geamlâc. Nimeni nu vă va avea de model în viață și nu veți fi eroul și viralul nimănui. Sunteți o căpățână de materie seacă c-o carieră berbeleacă și nu serviți de bună pildă nimănui în viață, asta să o știți de la un bărbat adevărat. Bărbat adevărat și deștept! Ceea ce nu v-au învățat la școala de magistratură decorată cu capete de mumii antice este că nu legea este cu adevărat stăpână, ci musculatura-n mână. Tfu!
Și scuipatul vâscos în vreo 2-3 culori aproape-stropește carâmbul de la adidasul Procurorului.
Speriat, menajerul de serviciu al palatului se repede cu ochii cât zarzărele să curețe dezonoarea de la rădăcina procurorului-șef de caz. Acesta zice:
-Să nu punem la suflet, că toată lumea știe unde vor merge și acești neni drăguță după finalizarea cercetărilor! Nu ne facem sânge rău pentru cine nu va căpăta un mormânt pe pământ.
-Adică asta o să faceți? Ne extrădați și pe noi în cosmos!?
-Ce va fi voi oți vedea! Voi prin comportamentul vostru derapant ne-ați demonstrat că NU sunteți niște oameni acceptabili de trăit cu ei. Voi trei sunteți niște indivizi!
-Toți suntem indivizi, domnule procuror. Și faceți-ne să înțelegem, noi până la urmă nu vom sta închiși în niște celule de închisoare? Ne spuneți că vom fi și noi extrădați în spațiul cosmic?
-Vă puteți duce acolo, aceasta ca să vă întâlniți îndeaproape cu Creatorul nostru despre Care spuneți că nu-i mare scofală să omorâți oameni, că oricum El ne dă tuturor viață veșnică. Dar la voi șapte (voi, banditul și ceilalți povarăși ai lui), învierea aceasta veșnică va fi o sursă de suferință, la cum ați gândit până acum. Iată, poate că viața lui s-a terminat! Decolarea a avut loc acum ceva timp, 2 ore și 48 de minute ca să fiu exact, și este fără de întoarcere. Acum, ca să luăm un moment semnificativ de respiro în anchetă, ia să vedem pe unde a mai ajuns el, că avem înregistrarea în direct!
***
După primele 7 minute de zbor și stabilizarea vitezei de zbor peste 626 de kilometri pe secundă, aventura spațială cea ireversibilă a banditului devine o monotonie. Acum unde este el acolo, SOarele nu mai poate nici răsări, nici apune, și doar dacă, într-un fel sau altul, mișcarea Capsulei o determină pe aceasta să adopte un unghi de acoperire a Soarelui cu podeaua, ceea ce nu se grăbește să se întâmple, mai poate banditul să aibă pauză și ușurare la ochi, altfel el stând cu fața înfundată în tapițeria aspră și rogojinoasă a Divanului și căutând să se căznească întru obișnuința cu ideea că VA MURI! Că va muri. În curând. De acum fiecare minut în plus aduce 37570 de kilometri în plus la capsulă și Luna devine mai mare, urmând totuși ca el să nu intre chiar drept în ea, oricum aceasta ar aduce poate cel mai mare crater al Lunii, dar sigur nu ar spulbera satelitul, așa cum era odată să și-o ia satelitul Mimas al lui Saturn de la alt meteorit, oricum, aventura trebuie să continue. În demența sa, banditul va trece la circa 8000 de kilometri depărtare de Lună pe partea care s-ar vedea la 60 de grade sud-vest de la locul de lansare de pe Pământ și, cam de printr-al zecelea minut de la jumătate, nu scăderea concentrației de oxigen din aer (care se recirculă bine, ermetizat, fără pierderi sau oxidcarbonificări necontrolate), ci de la surescitarea nervoasă și stresul puternic indus și de Soare, și de noua stare, banditul o dă în delir, iar, amintindu-și de motivele de frustrare din Copilărie și imaginându-se în siguranță acasă. La împlinirea unui sfert de oră de călătorie, capsula trece pe la 7900 de km distanță de partea de apus a feței luminate și văzute de pe Pământ a Lunii Pline. În timpul acesta, banditul ba a dat să uite unde se află, ba s-a scuturat la realitate de câteva ori, la un moment dat a avut o halucinație între vis și trezie că se află noaptea pe un câmp și se uită la luna plină, apoi brusc răsare soarele - și s-a pomenit la loc pe divan în capsulă! Simte că începe să înnebunească și că i se apropie chinul veșnic. La o jumătate de minut după traversarea distanței minime față de Lună, el sare deodată în picioare și strigă:
-Mă pocăiesc!
Stă dezorientat și dezabuzat mai multe secunde așa în picioare. Vede iar Soarele care îl izbește puternic la loc în ochi.
Se trântește la loc cu spatele de divan.
Capsula a mai călătorit, a lăsat Luna în urmă, a continuat să fie puternic iluminată de Soare... Pe la minutul 21, podeaua se mai bălăngăne și se-nclină, și Soarele este parțial acoperit de aceasta. Simțind liniștirea cea luminoasă, banditul trece prin vreo treizeci de secunde de relaxare, apoi realizează că s-a făcut cam prea întuneric, Luna fiind acum și ea acoperită de podeaua care obstrucționa și lumina Soarelui, și vede vag stelele strălucitoare pe geam, care nu mișcau. Distanța până la Pământ nu era mai mare de 600 și ceva de mii de km, nu mare lucru în spațiul cosmic și chiar la scara Sistemului Solar, Soarele fiind în mare măsură același ca în alt timp al anului la suprafața terestră, când Pământul este mai aproape de Afeliu, către miezul iernii emisferei nordice. Când minutul 22 ia sfârșit, banditul, fără să-și dea seama că vorbește la camerele video ale divanului (care au și capacitate infraroșie de întuneric, aici trebuie să dăm un mare Plus firmei fotonice la categoria tehnică video), se trezește bălmăjind:
-Dragi compământeni cetățeni, voi de astăzi înainte vreau să îmi spuneți arhonda. Da? Arhonda Bandit Imperator! Iar foștilor mei feștilari-șefi, persona non grata. Când mai vine ziua lor de naștere, să le cântați așa: „Persona non grata, / Persona non grata, / Laaa m**ți baaaani”... psihedelirează el, și în continuare camerele audio-video pot să transmită către Pământ tot ce bălmăje el acolo.
Deja meciul spațial este în minutul 25. Cei trei potlogari potricăliți care au făcut accidentul cu premeditare sunt puși și ei să vizioneze live aceste secunde, la care acum se uită și grupul special de parlamentari și, prin teleconferință specială cu scop de exemplu și învățare de minte, este pus și alunelu-balonelu să vizioneze. Ei încep să se uite prin camerele acelea video divanizate exact la discursul cu Arhonda.
-Vedeți? le zice procurorul celor trei. Asta-i dreptate!
Comentarii
Trimiteți un comentariu