Treceți la conținutul principal

De ziua lui Tanti Gabi de București!

ZIUA DE ONOARE


Ga-Ga-Ga!

Bri-Ella, nu Fi-Rea!

Dă-ți demisia de onoare

Și renunță la oroare!


Țara are nevoie multă

De aleși care ne-ascultă,

Nu de magnați sforăitori

Care ne țin în urdori!


Astăzi este ziua ta,

Dă-ți degrabă demisia;

Vrem să lași lumea în pace

Cu gura ce nu-ți mai tace!


Tot într-o joie te-ai născut

Atunci când viața ți-a-nceput;

Astăzi e-o nouă zi de joi:

Ia dă-ți demisia pentru noi!


Noi ținem minte aceeași

Vorbă de la Cârcotași:

Că tânăra doamnă Firea

A fost și Strâmbeanu-Știrea!


Lăsați-vă de azile

Printre cumetrii și pile,

Țara n-o mai profanați

Cu nume de sfinți inventați!


Că și-n urbea Voluntari

V-ați așternut pe vorbe mari

Cu aranjamentul acela

Ca de la Gabriel la Gabriela!


Nu mai rostiți în zadar

Fraze și vorbe cu har,

Căci de ziceți „Doamne ajută”,

Începe gura să pută!


Ci stați spășită-n dormitor

Și priviți la televizor

Cum domnul știrist Vanghele

Vi-l pune la punct pe Pandele!


Dacă în funcție rămâneți

Și-i apărați pe „vinoveți”,

Mâine-poimâine ce faceți?

Dezinculpați șoferii beți?


Veți promova tortura-n școală

Și veți lăsa Jilava goală?

Veți expulza turiștii-n tren?

Vă veți purta ca o „Karen”?


Doamnă, dacă mai mâncați bani,

Vom fi și noi ca Robin Hood,

Sau chiar ca la americani:

„Karen bad, Karina good!”


Ascultați și demisionați!

Noi vom fi civilizați;

O să vă spunem tot Gabriela,

Nici Jgheabriela, nici Javriela!


Nici Scârbeanu și nici Știrea,

Căci știm să ne ținem firea!

Nu avem deloc performanța

Să credem în Baba Cloanța!


Și n-ați făcut management bun

Slăvindu-l pe Moș Crăciun,

Atunci când în ședința de lucru

L-ați certat pe Ciprian Ciucu!


Dacă la anul candidați

Și Capitala o câștigați,

Oamenii se vor întreba iar:

„Ce a fumat doamna Primar?”


Uitați de orice aspirații

La mandate prin rotații

La Primăria din Capitală

Și mergeți să faceți sală!


Să deveniți o gospodină

Și o exemplară vecină

Și-o mamă c-o purtare strună,

Să dați la copii pildă bună!


Și scuturați-vi-l neapărat

Pe sexagenarul bărbat,

Să lase și el primăria

Și să ia-n mână mistria!


Jos cumetrii și pilele,

Yesmenii și fosilele,

NU vrem călăi ca primari

Și NICI miniștri torționari!!!


Labels:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Cele mai bine văzute

Pe jos de la Pitești la Alexandria

Luni, 18 februarie 2019, o zi cu soare de primăvară emancipată pe-afară, fiind într-o perioadă liberă mai lungă, am dat drumul unei noi drumeții, uneia pe care o doream, anume să fac o dată în viață drumul pe jos din Pitești în Alexandria. În capitala județului „Dili-Dili-Teleorman”, mai fusesem o dată cu microbuzul în sâmbăta noroasă de 26 noiembrie 2011, ca să o vizitez, apoi într-altă sâmbătă, una de vară cu căldură mare (24 iunie 2017), când, după ce m-am întors cu microbuzul de la Drăgășani, unde fusesem pe jos în noaptea „ de Sânziene ”, am plecat cu alt microbuz la Alexandria, pentru că voiam să văd din autobuz câmpia dintre Alexandria și București. Dar cele două drumuri au diferit prin ceva: în 2011, după Costești, s-a mers până pe la Vulpești, unde este intersecția dintre DN65B (spre Roșiorii de Vede) și DJ504 care merge spre Alexandria și Giurgiu. Și mai departe pe acel DJ504 până la Alexandria, pe câtă vreme în 2017 s-a trecut prin Roșiori, unde mai fusesem pe jos cu o
Trimiteți un comentariu
Mai mult »

Altă dată am mers pe jos de la Pitești până la Drăgășani

În luna iunie 2017, dacă tot fusesem o dată în viață până la Roșiori, și asta pe jos, am vrut să leg și Drăgășaniul de povestea asta cu mersul pe jos pe distanțe mari, că nici acolo nu mai fusesem vreodată. Îmi dorisem prin decembrie 2011 să fac o călătorie până acolo ( cu microbuzul, la acea vreme, deși și atunci am făcut niște drumeții pe jos), dar o lăsasem încolo pentru nu se știe când. Iar în iunie 2017, „încălzit” zdravăn de mersurile astea pe jos, am hotărât că a venit vremea, în sfârșit, și pentru Drăgășani. Așa că în seara de 23 iunie 2017 (o vineri, imediat după Solstițiu) am pornit-o iar pe jos de acasă, pregătit cu rucsacul obișnuit în spate (cumpărat special de la Decathlonul de lângă autostradă, pe 14 februarie în 2017), cu provizii precum mai mulți litri de apă la PET, mere și ceva ciocolăți, plus vesta de biciclist pentru mersul de noapte ( că pietonii trebuie să poarte și ei îmbrăcăminte semnalizoare noaptea) , luată și asta special, tot de la Decathlon, în iarna a
Trimiteți un comentariu
Mai mult »

Drumeție sud-vest-argeșeană de 1 mai

După două luni de amânări sistematice, fiind noi în vacanță în Săptămâna Luminată din cel de-al treilea an de după ultimul Paște sărbătorit pe 1 mai, mi-am făcut în sfârșit ceva mai mult curaj și-am hotărât să plec spre sud-vestul extrem al județului Argeș, recte-Polidecte pe DJ679, care se rupe la sud de Lunca Corbului. Prima dată voisem pe-acolo pe 28 februarie/1 martie (și-am renunțat), după aia ar fi fost de 7-8 Martie (am lăsat-o și pe-asta baltă), mai pe urmă, după ce-am terminat cu vacanța cealaltă pe care-am avut-o personal la serviciu anul ăsta, am mai „trântit” și-alte date de vineri-sâmbătă ca 29/30 martie, 5/6 aprilie, 19-20... și, în fine, mai rămăsese că de pe 30 aprilie plec în sfârșit, cu ocazia libertății prelungite din Săptămâna Luminată. De data asta, ăsta este un exemplu de drumeție trântită cu anticipare pe parcurs, și cu schimbare de plan. Planul inițial, dorit încă din februarie, fusese să ajung până în județul Olt, eventual să ating Teleormanul cu piciorul
Trimiteți un comentariu
Mai mult »

TURNEUL AFRICĂNESC AL LUI CEAUŞESCU

Cică se face că, prin toamna anului 1982, Ceauşescu de un Nicolae şi Nicolae Ceauşescu şi-a propus, a ales şi a decis să întreprindă o vizită de pace şi prietenie prin câteva ţări emergente africane. Voia relaţii economice noi, avantajoase şi care să consolideze imaginea României de ţară socialistă puternică. Să vedem cu ce şoşele, cu ce momele şi cum s-a soldat aventura aceasta extracontinentală. 1. BENINUL Începe cu Beninul, o ţară vest-africană mare aproape cât jumătate din România cea strămoşească (ceea ce l-a şi încurajat, de altfel, pe Tovarăşul Carpatin în acest demers), şi are o întrevedere elocventă cu conducătorul Kérékou, un reputat marxist al locului. Ei se întâlnesc pe Muntele Sokbaro şi, cu sprijin logistic de la Bucureşti, discuţiile sunt transmise în direct la radio. Ţara se afla deja în epoca post-colonială, fiind independentă şi având de vreo şapte ani denumirea Benin, căci se numise Dahomey, iar mai înainte-vreme chiar „Regatul Dahomey”, şi cum acum avea un P
Trimiteți un comentariu
Mai mult »

Am fost odată pe jos de la Pitești la Roșiorii de Vede

Era 16 iunie 2017 și voiam să fac pe jos, o dată în viață, drumul dintre Pitești și Roșiorii de Vede, plecând vineri seară și ajungând a doua zi acolo. Inițial voisem să-l încep în vinerea de dinainte (9 iunie), dar nu am avut bună stare (dispoziție) să îl încep atunci, era și înnorat și nu-mi venea bine la socoteală. Dar în noaptea următoare era lună plină pe cer, s-a mai înseninat și mi-a părut rău că nu am plecat atunci. Iar în seara de 16 iunie am ieșit într-adevăr din Pitești, pe șoseaua spre Craiova, prin zona de periferie Craiovei - Bradu (piteștenii știu ce înseamnă asta), am luat-o cu răbdare și pas mare prin Albota spre Cerbu și pe la kilometrul 107 am cotit-o într-adevăr la stânga, pe șoseaua la a cărei intrare scrie „Alexandria 102” și, respectiv, „90 Roșiori de Vede”. Deja se întuneca și până să ajung la Costești (unde se află stabilimentul Lactagului) s-a făcut întuneric de tot. Chiar dacă 16 iunie este una dintre cele mai lungi zile din an, totuși la noi orice zi a
Trimiteți un comentariu
Mai mult »