Aşa cum spuneam pe-aici,  anul trecut pe 24 august am început o categorie nouă de călătorii, anume cu oamenii în excursii organizare prin agenții de turism, şi cu ghizi, pe locul izolării şi-al mai vechilor drumeții singuratice de dinainte de 2020. Am ales atunci să merg într-o drumeție cu destinația tot la noi în județ în Argeş, în zona de munte din nord-estul județului, că tot avem noi un județ măreț care are aproape toate formele de relief ale țării (poate, doar vulcanii şi litoralul lipsesc, sau munții de eroziune precum cei dobrogeni ai Măcinului). În schimb, avem o splendoare de munți, dealuri, podiş, câmpie (corectați-mă dacă greşesc), cea mai înaltă câmpie, cel mai înalt deal şi cel mai înalt munte din țară. De văzut şi verificat! Cheile Ghimbavului, în fapt, presupun o frumoasă zonă de mers cu picioarele prin apa râului Dâmbovița (asta era ceva mai rece) şi-apoi a Ghimbavului, care se desprinde ceva mai încolo. Iar după ieşirea din apă şi-o porțiune mai zdravănă de mers p...

Bună ziua de sâmbătă! După şase sâmbete consecutive de plimbare, asta este o nouă zi de stat pe-acasă. Dar o să ajungem şi la plimbările astea treptat-treptat. Deocamdată, despre drumeție este vorba oricum, şi dacă ne uităm mai bine pe istoricul blogului, de la început era vorba tot de nişte drumuri. Însă nu erau tot la fel cu mai noile călătorii (autentice, nu imaginate!) care au început să mi se mai întâmple de la o vreme. Ia să vedem ce este aşa de nou în drumețiile astea recente. Aveți răbdare, că mai întâi trebuie povestit cum am ajuns să încep excursiile ca adult cu alți oameni, este vorba de o paradigmă nouă în viață. Din 2019-2020 încoace, vorba e că am stat groaznic de mult timp singur închis în casă, în apartament la Piteşti. Şi mai este şi foarte aproape de fosta închisoare politică de pe vremea lui Stalin şi-a lui Dej, dar şi partea asta de viață cu exil autoimpus merită dezbătută mai pe larg altă dată. Adevărul este că şi în drumețiile pe jos făcute până atunci, şi desigur...

După degringolada prezidențială avută loc în aceste zile la Alegeri-Bulegeri, cred cu adevărat că ar fi bine pentru noi să revenim la forma de guvernare de Regat! Anul 2024 trebuia să fie un an bisect, electoral și special, cu nu mai puțin de patru rânduri de alegeri pentru țara noastră și, de ce nu, nu numai: europarlamentarii, primarii, parlamentarii normali și... președintele! De deștepți sau PROȘTEPȚI ce-au fost, conducătorii noștri au suprapus primele două tipuri de alegeri la începutul verii, înainte de Fenomenul Babașa-Bașa-Bacalbașa. Nu m-am dus la vot. Am fost un hikikomorist autist și fricos. Între timp, Dulăul Luteran cel din fruntea patriei a cochetat cu ideea șefimii la NATO și, eventual, oricum, de ce nu, cel puțin cu ideea de a se căpătui măcar cu un portofoliu european după depunerea mandatului numărul 2 prezidențial din țară. Dacă i-ar fi ieșit schema cu NATO, ar fi plănuit alegerile "perzidențiale" ATIPIC DE DEVREME, taman în septembrie, duminică pe 15 și...

  Lucovid Unitarianul Nu lasă să treacă anul Fără vorbe cu toptanul La Sfânta noastră, arianul! Când ne-a năpădit un virus Cu țepi de scris pe papirus, Ne-a dezbinat nea Lucovid La nivel de individ! Guvernul lui ne-a trântit legi În plin Postul de Câșlegi, Ca să nu mai ieșim din case Nici în zilele frumoase! Ai legii oameni măgădani Jupuiau oamenii de bani Când erau și ei la plimbare Ziua în amiaza mare! Măgăreala pe plan intern A fost girată de Guvern, Ca să stăm închiși de Paște Și nici pe la Sfintele Moaște! Dar cât de mare-a fost prostia, Tot n-au făcut nemernicia De a-i goni pe enoriași De la Sfânta de la Iași! Și-acum când doarme și Covidul, Ni s-a trezit Lucovidul Să meargă la Sfânta noastră Să-și turuie limba măiastră! Fă-te ortodox, măi nene! Că acuși vine Moș Ene Și-unitarianul răsad Te va duce drept în Iad! Ne-am săturat de eretici, De Dulapi și de bezmetici; Vrem niște buni politicieni La Victoria și Cotroceni! Ia gata cu palavrele, Ca...

Iar cu notarul de mai sus, refuzul degradant al acestei vânzări, pe lângă dezonoarea la adresa mea, venea şi ca o încununare a eşecurilor noastre de a ne elibera de "locul blestemat" de la țară, după cum îl numea tata, căci Tania şi cu mine mai avuseserăm şi noi nişte clienți eşuați, în 2013 şi 2014 cel puțin, în 2014 făcuserăm şi cadastrul şi clientul nu a mai răspuns la telefon. Şi cumpărătorii noştri de acum erau în ipostaza periculoasă de a se căra între localități cu ditamai cash-ul, echivalentul în lei al aproape douăzeci de mii de euro. Şi nu mai țin minte exact, un act, parcă certificatul de intabulare, era blocat la acest notariat pentru o lună, iar notarul pretindea la telefon "O sută de euro plus TVA" pentru deblocarea acestuia, înainte să nu mai vorbim deloc cu el. Eu aş fi fost dispus să plătesc şi aceşti bani, ca să putem avea toate actele şi să vindem de îndată la alt notariat din Piteşti. Dar dacă nici nu se mai putea vorbi cu notarul... Plus că soli...